BULETINUL PSIHOLOGIEI TRANSPERSONALE
 
Jurnal On-line al "Asociației Române de Psihologie Transpersonală"
Numărul 2 / 2003
Cod ISSN: 1583-2058
 
NAȘTEREA EXTATICĂ
 
Autor: Prep. univ. TEODORA ANGHEL, 
 
Cuvinte cheie: naștere, respirație, naturalețe, inițiere, spiritualitate, maternitate.
 
Copyright (c): Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2003

 

Teodora Anghel predă la Universitatea Tibiscus, Timișoara și  este membră fondatoare a filialei Timișoara a Asociației Române de Psihologie Transpersonală.

 

Moto:

“Nasterea nu seamana cu scosul unei masele. Nasterea cuprinde o dimensiune initiatica, înseamna trecerea de la o stare la alta, de la un statut la altul. Nasterea pentru o femeie este întâlnirea cu sine. Nu ai nici o întâlnire cu tine însati atunci când îti scoti maseaua. Ai doar întâlnire cu dentistul.”

Graviditatea este o calatorie a carei destinatie e nasterea unei noi fiinte. Prin nastere nici o femeie nu va mai fi niciodata aceeasi: ea primeste identitatea de mama si prin asta absoarbe si emana în acelasi timp toată bogatia lumii, care este curgerea libera a iubirii neconditionate. 

Ce este nasterea extatică sau mai bine spus ce este extazul?

Extazul este o experienta coplesitoare în care sensul sinelui este transcens si dimensiunile timpului trecut, prezent si viitor sunt transformate într-un etern acum, este experienta expansiunii constiintei plina de serenitate si beatitudine. Calea spre extaz se contureaza în primul rând când femeia învata cum să "pluteasca" prin experienta nasterii, frica si durerea transformându-se în excitare. Dacă femeia poate sa se identifice cu contractiile în loc de a ramâne prizoniera egoului ce le experimenteaza drept o amenintare coplesitoare atunci nasterea devine o experienta vie, erotica, plină de emotionalitate si spiritualitate atât pentru mama cât si pentru copil. Antropologul Sheila Kitzinger crede ca daca i se permite femeii să raspunda în mod natural travaliului, respiratia ei va corespunde aceleia care apare în cazul excitarii sexuale și a orgasmului. Din pacate, exista o suprimare a acestor raspunsuri naturale în travaliu ( din cauza practicilor spitalicesti, a rusinii pierderii controlului si datorita atitudinilor culturale) toate acestea conducând la mai multa durere. 

Stanislav Grof a descoperit faptul ca, tindem să ne imaginam procesul nasterii în termenii experientei pe care am avut-o la nastere. Deci, propria experienta a mamei de a se fi nascut da forma expectatiilor de a avea un copil, cu cât mai rea a fost propria nastere cu atât teama de a naste este mai mare. Aceasta idee o regasim si într-un studiu realizat de catre prof. Zichella si colaboratorii sai la o maternitate din Roma care arata că femeile sunt mai predispuse spre nasteri usoare atunci când au învatat mai întâi povestea propriei nasteri.

Cel de-al doilea pas spre o nastere extatica îl reprezinta eliberarea de temeri, rusine, vinovatie prin dezvoltarea sentimentelor intuitiei, vietii interioare, prin atingere, miscare, cântec si vorbire. Frederick Leboyer, cel care a introdus conceptul de nastere fara violenta a adus urmatoarele inovatii: a redus intensitatea luminii, a creat o atmosfera lipsita de zgomote, linistita, a lasat cordonul ombilical intact atâta timp cât e necesar si a pus bebelușul pe abdomenul mamei imediat dupa nastere. Apoi a asteptat linistirea bebelusului masându-l usor, pasul urmator fiind o baie calda, la temperatura mediului intrauterin de care beneficiaza atît mama cât si copilul Astazi, Leboyer încurajeaza sa utilizeze incantatii indiene pentru a transforma graviditatea si nasterea într-o experienta spirituala. În esenta, Leboyer sugereaza ca respiratia mamei sa porneasca profund si încet din abdomen incantând un sunet pur pe expir. Leboyer a învatat incantatia de la un învatator indian, Savitry Nayr, care considera ca aceasta noua conexiune a sunetului pur cu nasterea deschide noi porti pentru femeie într-o experienta total necunoscuta cu valente transcedentale.

Atunci când o femeie naste, ea renaste, ea merge înapoi la propria nastere si chiar dincolo de ea. Micul sine se transforma în Sinele real, în totalitate, în unul si toti. Trecând prin aceasta experienta înfricosatoare ea ajunge la disparitia egoului. Ea este ea însasi si în acelasi timp totul. Ascultând sunetul pur nu este ca si cum ai asculta muzica, Vivaldi de exemplu, sunetul perfect include în el toate armoniile, el reprezinta toate sunetele asa cum curcubeul include toate culorile.

Daca femeia se poate conecta la acest nivel, experienta nasterii primeste o noua dimensiune. "Nasterea salbatica", libera de rutina interventiilor medicale ar putea fi cea de-a treia cale spre extaz, însa caile naturale sunt deja vazute ca fiind primejdioase pentru mama si copil. Mâine, uterul nu va mai fi locul sigur pentru a creste un foetus… În lumea întreaga nasterea salbatica a devenit marginala. Femeile și-au pierdut curajul de a-si dori sa-si exerseze acest drept. Cererile majore ale sec. XXI ar trebui sa fie dreptul de a naste fara perfuzii, fara foarfeci, fara ajutorul tehnologiei. Chiar "calatoria " la spital poate avea efecte negative asupra travaliului, multe femei mentionând faptul ca contractiile au încetat sau au fost încetinite atunci când au ajuns la spital. Multe persoane asociaza ideea de spital cu starea de boala.

Femeile se pot simti pasive si înstrainate, incapabile sa se concentreze, distrase de mediul nou, întrerupte de personalul medical si chiar de prezenta altor femei în travaliu. O proasta experienta este o proasta introducere la rolul de mama. De asemenea, nasterea nu are nevoie de observatori straini. Exista numai două corpuri în libertate, două corpuri salbatice ascultându-se unul pe celalalt, mama si copilul. În simbioza ele încep nasterea. Mama cunoaste din instinct progresia copilului. Corpul ei cunoaste, stie, cum sa se legene sau sa-i conduca soldurile în pozitia corecta pentru a compensa orice pozitie a copilului sau,  pentru a elibera ceea ce este dificil pentru copil. Organismul ei corecteaza poziția cu fiecare împingere pentru a satisface nevoile copilului de respiratie si miscare. Beneficiile travaliului în locul special destinat nevoilor cuplului sunt de-o valoare inestimabila: Este unic, nici un loc nu e la fel. Femeia se poate simti total dezinhibata atunci când doreste sa faca zgomote sau daca vrea sa-si îndeparteze hainele, ea poate alege orice loc din casa pe care-l considera potrivit pentru acest eveniment. Lipsa inhibitiilor furnizeaza curgerea liberă a ocitocinei. De fapt atunci când femeia se află acasa împreuna cu sotul ei ea îsi poate exprima pe deplin sexualitatea, nasterea fiind prin esenta o experienta sexuala. Sexul în timpul stadiilor timpurii ale travaliului este benefic deoarece lichidul seminal contine hormonul relaxina la cel mai înalt nivel, care întinde, relaxeaza ligamentele pelviene si înmoaie cervixul. Mai mult, sarutul profund relaxeaza fata mamei si alte elemente ale anatomiei sale, atingerile tandre, soaptele, sustinerea privirii si mirosurile corpului, toate contribuie la eliberarea ocitocinei, ce conduce la contractii uterine sub forma contractiilor orgasmice sau a contractiilor travaliului.

Pentru un numar crescând de femei nasterea este într-adevar un moment de vârf emotional, fizic si spiritual. În spitale, de multe ori femeilor în travaliu li se spune sa stea jos atunci când si-ar dori sa se plimbe sau sunt supuse diferitelor teste medicale atunci când simt nevoia sa fie singure. Atunci când o femeie se afla acasa împreuna cu sotul ei ea se afla în elementul ei, locul cel mai propice travaliului. Ea este capabila sa-si asculte vocea interioara care-i dicteaza pozitia cea mai adecvata. Nasterea erotica este opusul nasterii medicalizate, mamele care dau nastere liber, neasistate se pot conecta la sursa creatiei: "În timpul nasterii extatice am avut o viziune unde am avut ochi pe tot corpul si am putut vedea multidimensional. Am realizat ca am fost în gaura alba din astrofizica, punctul unde ceva nou vine în existenta materiala si opusul gaurii negre. Uterul îmi era universul".

A da nastere este similar cu originea stelelor. Cu alte cuvinte stiu acum ce a simtit Dumnezeu când a dat nastere universului. Nasterea extatică dizolva iluzia separarii si integrarii dualitatii vietii, femeile care trec printr-o astfel de traire devin pe deplin constiente ca energia sexuala si cea spirituala sunt aceeasi forta a vietii. O femeie ce naste se afla într-o stare de "creatie", ea se naste pe ea însasi, naste copilul, lumea. 

În continuare redam cîteva exemple sugestive selectate din "Childbirth ecstasy" ( Laura Shanley ) privind latura transpersonala a nasterii:

Ex. 1: "Umerii ei au ajuns în mâinile mele. În acelasi timp în care corpul ei se contorsiona nascându-se am avut o viziune: m-am vazut ca mama vulpe dând nastere unor pui în padurea salbatica. Am vazut copacii si apoi maretia salbaticiei, mareția universului. Am devenit una cu el si în special cu toti oamenii si toate animalele prin experienta comuna a nasterii. În final am experimentat sentimentul binecuvântarii a ceea ce am vazut, auzit si descris ca fiind UNUL, o explozie de dragoste pura strabatând întreaga fiintă. Aceasta a durat numai câteva secunde, dar pot experimenta sentimentul sacru ori de câte ori rechem viziunea". Observam ca acesta descriere face parte dupa clasificarea realizata de I. Mânzat din stările de expansiune spațiala a constiintei si anume, identificarea animala. 

Ex. 2: "Copilul este înca în punga cu apa. Se rupe si alunecă în mâinile mele, se uita în ochii mei. Sunt extaziata, nu mai exista nimeni pe lume decât eu si ea. Este cel mai frumos dar pe care l-am primit vreodata. Am îmbratisat-o si am plâns. Am escaladat, am ajuns în vârf si am fost rasplatita dincolo de visele mele cele mai salbatice. Brusc, m-am simtit extenuata. M-am culcat pe canapea si am început sa aud sunete stranii, de dragoste, valurile oceanului izbindu-se de tarm si suierul vântului prin hornuri desi ma aflam la sute de mile departe de mare si nu era vânt. Sunt în extaz." 

Ex. 3: "Scurt timp dupa ce capul copilului a ajuns jos, am ramas surprinsa de faptul ca, contractiile au încetat complet. Mi-am simtit corpul strabatut de mii de ace, furnicaturi, apoi nu am mai simtit nimic. M-am simtit plutind, condusa de vânt pentru câteva momente. Pentru acel scurt timp nu m-am simtit nici barbat, nici femeie, nici macar gravida. Este indescriptibila acea zi. Apoi am simtit capul copilului coborând si dupa doua împingeri s-a nascut. Nu m-am simtit niciodata atât de bine în viata mea întreaga. Am simtit nevoia sa ma ridic si sa alerg în jurul camerei." 

Acestea sunt doar câteva exemple din multitudinea de stari prin care unele femei au privilegiul de a le experimenta în timpul nasterii. 

În încheiere vrem sa subliniem faptul ca nasterea este si trebuie privita ca o sarbatoare si deci tratata în consecinta, pentru ca farmecul inestimabil al momentului în care primim în aceasta lume un "locuitor uterin" sa nu fie perturbat în nici un fel. 

Bibliografie:
Osho, (2002): Cartea despre femei, Brasov, Ed Mix
Mânzat I., (2002): Psihologie transpersonala, Iasi, Ed. Cantes
Bydlowsky M., (1998): Psihanaliza maternitatii, Iasi, Ed Trei
Beauvoir S.,(1998): Al doilea sex, Bucursști, Ed. Univers
Laura S., Birth Erotica, www.birthlove.com

PRECIZARE:
Materialele prezentate în acest buletin pot fi reproduse numai cu acordul scris al ARPT.


"Asociația Română de Psihologie Transpersonală"

Președinte:
Prof. univ. dr. Ion Mânzat
marion@home.ro

Adresa pentru corespondență:
OP. 42, CP. 12, București

Contact:
Psiholog Ovidiu Brazdău
Tel: 0722 28 88 03

E-mail:
arpt@home.ro
Web site:
http://www.arpt.home.ro

Cod fiscal nr. 14098147
Cont nr. 2511.1-1900.1/ROL
BCR, Sucursala Doamnei, București