BULETINUL PSIHOLOGIEI TRANSPERSONALE
 
Jurnal On-line al "Asociației Române de Psihologie Transpersonală"
Numărul 11-12 / 2003
 ISSN: 1583-2058
 
SINELE REZONANT - UN NOU CONCEPT IN ABORDAREA SINELUI
 
Autor: CRISTIAN VASILE
 
Cuvinte cheie: identitate, integrare, metanevoi, armonie, împlinire. 
 
Copyright © : Asociația Română de Psihologie Transpersonală, 2003
 
Cristian Vasile este psiholog si director de programe in cadrul Asociatiei Romane de Psihologie Transpersonala.

Este destul de dificila abordarea unei astfel de teme cum este Sinele, in contextul actual, dupa ce nume care au dat o noua orientare psihologiei au fundamentat si au incercat sa trateze acest concept (ne gandim la personalitati ale psihanalizei ca Freud, Jung sau Lacan, dar si la umanistul Maslow sau transpersonalistii Grof si Wilber). Totodata insa este extrem de incitanta abordarea acestui concept prin prisma prefigurarii unui model teoretic novator al Sinelui sau, mai bine zis, al unui model mai complet, poate, care va fi creionat in mediul unei stiinte de granita intre psihologie, antropologie, fizica, matematica si sociologie (si insiruirea poate continua).

Pornim in acest demers de la cateva premise teoretice, deja bine cunoscute in mediile psihologice, nu inainte insa de a sublinia ca lucrarea de fata nu isi propune sa faca o trecere in revista a tuturor teoriilor despre Sine, ci doar sa puncteze cateva orientari majore in studiul Sinelui si sa aduca un punct de vedere personal in abordarea acestui concept fundamental. Speram ca acest punct de vedere, desi este un modest inceput, sa poata fi si un punct de pornire in cercetarea stiintifica a Sinelui, in mod particular, si a constiintei extinse, in mod mai larg.

Conform unor definitii, Sinele se refera la "structurile de identitate ale personalitatii, inglobeaza tendintele inconstiente si orienteaza activitatea psihica a individului" (U. Schiopu, 1997). Sinele poate fi material - fizic (imaginea de sine), spiritual (imagine de sine pe plan cultural, informativ) si social (identitate sociala). Conform aceluiasi autor (U. Schiopu, 1997) exista trei tipuri de influente asupra Sinelui: succese/esecuri; opiniile celorlalti si rezonanta psihica (care rezulta din relatia dintre ceea ce face si cum traieste individul si ceea ce ar trebui sa faca/traiasca in conformitate cu normele sociale si cele proprii). Vom reveni asupra rezonantei psihice, concept fundamental in modelul pe care il propunem prin intermediul acestei lucrari.

Alte abordari considera Sinele ca "ansamblul impulsiilor primare, instinctele, ceea ce este inconstient, energia care ne pune in miscare si orienteaza actiunile noastre" (N. Sillamy, 1996). Sinele tinde la satisfacerea trebuintelor de baza ale omului. Pentru Freud Sinele este prelungirea inconstienta a Eului, iar pentru Jung Sinele este o entitate supraordonata Eului, incluzand nu numai constientul si inconstientul, ci si "scopul vietii".
Tot Jung (1998) arata ca "este de neimaginat ca ar putea exista o figura determinanta, care sa exprime nedeterminarea arhetipala. In consecinta, m-am vazut silit sa numesc arhetipul corespunzator Sine". "Sinele trimite catre propria reprezentare centrala", "este nedeterminat, dar contine, in mod paradoxal, caracterul determinarii, chiar al unicitatii", "Sinele este o contopire a contrariilor", este totalitate. "Totalitatea inseamna ego plus non-ego".
In aceeasi lucrare Jung reprezinta schematic, printr-un cerc, cele patru functii ale constiintei. Centrul cercului, ca expresie a totalitatii, s-ar suprapune nu cu eul, ci cu Sinele, ca esenta a personalitatii totale (fig. 1).

 
Fig. 1. Reprezentarea schematica a celor patru functii ale constiintei. Gandirea este vazuta ca functie principala si de aceea apare in centrul jumatatii luminate, sentimentul insa ca functie inferioara in partea intunecata a jumatatii de cerc, in timp ce cele doua functii auxiliare se afla parte in stanga, parte in dreapta (preluare dupa C.G. Jung - Psihologie si alchimie, Ed. Teora, 1998)
 
Sinele este reprezentat in cele mai multe teorii psihologice ca fiind un centru, un miez, o entitate interioara. Mai mult, in mandalele orientale (din care s-a inspirat si pe care le-a studiat foarte mult si Jung), care au o forma circulara in cele mai multe cazuri, exista un centru, un loc al "linistii". Multi autori au pornit ulterior de la aceasta imagine a unui cerc in reprezentarea Sinelui. 

Odata cu aparitia noilor teorii de dupa psihanaliza, umanistii intregesc explicarea Sinelui cu noi abordari. Astfel Maslow (1969), dupa prezentarea teoriei motivatiei (piramida trebuintelor), arata ca exista doua tipuri de indivizi care tind catre implinirea de Sine, ca forma cea mai inalta a motivatiei:

- cei numiti de Maslow "sanatosi", dar cu o foarte mica experienta, sau chiar fara experienta in transpersonal (transcendenta);
- cei pentru care experientele transpersonale (transcendenta) sunt importante, chiar centrale in viata lor.

Autorul considera ca a identificat astfel doua potentialitati de implinire a Sinelui: 
- tipul D ("deficiency-cognitions"), corespunzator primei categorii de indivizi, care au tendinta de a conduce, de a fi pragmatici, cei care fac ("doers"), dupa cum ii numeste Maslow si 
- tipul B ("being-cognition"), corespunzator celor care tind catre transcendenta (a doua categorie), care sunt mult mai constienti decat primii asupra scopului existential, care au o constiinta integratoare, "experiente de platou" (experiente contemplative), ca si "experiente de varf" (trairi intense, transcedentale) si care sunt meditativi ("meditators").

Persoanele apartinand tipului B vor aborda intr-un mod diferit metanevoile de realizare a Sinelui fata de cei din tipul D, Maslow identificand 24 de diferente intre aceste doua categorii. Dintre aceste diferente cele mai interesante pentru lucrarea de fata ni se par a fi:
- cei din tipul B vorbesc usor, normal, natural si fara eforturi ale constiintei limbajul existential, limbajul poetilor, al misticilor si al clarvazatorilor, al eternitatii. In general ei inteleg mai bine parabolele, figurile de stil, paradoxurile, arta, comunicarea non-verbala etc.; 
- par a se recunoaste intuitiv unii pe altii si a se intelege mutual chiar dupa prima intalnire;
- sunt mai holistici in abordarea lumii inconjuratoare;
- au o tendinta naturala catre sinergie intrapsihica, interpersonala, intraculturala si internationala. Sinergia de care dau dovada transcende dihotomia dintre egoism si altruism si le include pe amandoua intr-un concept supraordonat. Este o transcendenta a competitivitatii si a situatiilor castig-pierdere;
- sunt mult mai creativi, mai inclinati catre inovatii si descoperiri;
- sunt mai pregatiti in a fi profund religiosi sau spirituali atat in sens teist, cat si ateist. Experientele de varf sau alte experiente pot fi vazute ca experiente spirituale sau religioase;
- pot transcende mai usor eul, sinele, individuarea, pot trece dincolo de implinirea sinelui.

Maslow recunoaste ca aceasta impartire a implinirii Sinelui in cele doua categorii nu ia in considerare o serie de factori obiectivi, cum ar fi satisfacerea celorlalte nivele ale trebuintelor, progresia nevoilor conform varstei, evolutia biologica individuala, conditiile de viata (si cultura, am spune in acelasi context) etc. O cercetare atenta a implinirii Sinelui va fi realizata tinand cont de complexitatea tuturor factorilor care ar putea influenta evolutia acestuia.

Ideea complexitatii factorilor in studiul Sinelui ne duce catre abordarea principiului holistic, al interdependentei fenomenelor enuntat in anii 80 de fizicianul David Bohm, dar existent inca din perioada filosofiei antice in Grecia (Principiul unic, nenascut si nepieritor, care inglobeaza totul si este inglobat in toate lucrurile), conform caruia toate fenomenele constituie un intreg. Bohm "respinge disocierile de tip: parte-intreg, individ-societate, experienta-cunoastere, propunand in schimb forme nefragmentare de descriere, fluide, elastice, capabile sa exprime intuitia teoriei sale ca… realitatea este un unic proces de curgere nefaramitata, o plenitudine dinamica bazata pe o ordine implicita atotcuprinzatoare, care se desfasoara si se infasoara continuu potrivit miscarilor si transformarilor particulare" (C. Sofronie, R. Parvulescu, 2002)
Ne folosim totodata de psihologiile interactioniste in prezentarea modelului sinelui rezonant: concepte ca sistem de interactiuni, inductia comportamentelor, homeostazia sistemica sunt specifice si modelului sinelui rezonant in contextul de fata.

Pornind de la cele mai sus aratate avansam ideea existentei Sinelui in doua ipostaze, aflate la polii opusi ai unei axe: Sinele condensat si Sinele rezonant. 

Sinele condensat este Sinele limitat de factori fizici, biologici, culturali, Sinele individului care nu a reusit sa depaseasca anumite limitari, din cauze subiective sau obiective. Este Sinele aflat la un nivel inferior in piramida trebuintelor a lui Maslow.

Sinele rezonant este Sinele aflat in armonie atat cu interiorul individului, cat si cu mediul , Sinele care rezoneaza, care se afla pe aceeasi lungime de unda cu tot ceea ce l-ar putea influenta si care, prin rezonanta, se adapteaza si creste totodata sub influentele pe care le suporta. Este Sinele aflat cel putin in varful piramidei trebuintelor, daca nu dincolo de acesta. Notiunea este preluata din teoria fizica a rezonantei si adaptata in contextul psihologiei transpersonale. 

 
Fig. 2. Sinele condensat si Sinele rezonant in comparatie cu piramida trebuintelor
Daca facem referire la desenul circular folosit de Jung in reprezentarea celor patru functii ale constiintei (fig. 1), Sinele reprezentat in centrul cercului este Sinele condensat, nearmonizat inca cu tot ceea ce il inconjoara, iar Sinele rezonant ar putea fi reprezentat ca un cerc cu circumferinta mai mare decat cercul mare si care cuprinde toata reprezentarea jungiana. Trecerea de la Sinele condensat, mic, aflat in centrul cercului, la Sinele rezonant, mare, armonizat cu tot ceea ce il influenteaza, se realizeaza prin modelul cercurilor concentrice formate la suprafata apei atunci cand cineva arunca o piatra intr-un lac linistit. Propunem astfel, prin lucrarea de fata, un model dinamic de transformare si implinire a Sinelui. Cele mai multe modele utilizate de diferiti autori in reprezentarea Sinelui sunt statice, necorespunzand transformarii dinamice prin care trec toate sistemele universale in evolutia lor. Consideram, din acest motiv, modelele statice depasite din punctul de vedere al stiintei moderne. Un model al Sinelui, in mod particular si al constiintei, prin corespondenta, nu poate fi decat dinamic, in continua evolutie si transformare, un model care sa reprezinte, totodata si interdependenta dintre toate elementele Sinelui sau ale constiintei si care sa fie luat in considerare din punct de vedere holistic.

Ca o urmare naturala a tipologiei facuta de Maslow intre tipul D si tipul B, se poate afirma ca indivizii apartinand tipului B au sanse mult mai mari sa atinga Sinele rezonant. Caracteristicile tipului B, enuntate de parintele psihologiei umaniste fac ca persoanele ce apartin tipului B sa rezoneze si sa se armonizeze mai usor si cu mai multa plenitudine cu diferite situatii.

Rezonarea Sinelui presupune de fapt armonizarea acestuia cu intregul, dar si o integrare a Sinelui in intreg. Astfel, Sinele nu este doar integrator, ci si integrat in sisteme universale care il influenteaza. Ideea Sinelui rezonant poate fi valorificata cu adevarat doar intr-o abordare holistica, nefragmentata in diferite instante. 
Sinele rezonant este cel care poate determina expansiunea campului constiintei pentru ca, prin armonizare, el insusi se va extinde. Contradictiile dintre Eu si Sine, intalnite in abordarile psihanalitice, dispar in cazul Sinelui rezonant. Armonizarea Sinelui cu orice influenta, duce la armonizarea cu propriul Eu si la reinchegarea intregului. Arhetipurile castiga noi valente in aceasta abordare.
Teoria Sinelui total a lui Stanislav Grof este in total consens cu deschiderea teoretica data de Sinele rezonant. Amintim aici si ideea lui Spinoza, conform caruia "toate fenomenele deriva dintr-o singura 'substanta' cosmica" (Ion Manzat, 2002) si care nu face decat sa intareasca teoria antica a Principiului universal unic. Sinele total este sinele intreg, in armonie cu toate fenomenele care il inconjoara.
Pe de alta parte Sinele descris de John Lilly (Sinele adanc, centrul ciclonului) ar putea fi privit, prin prisma Sinelui rezonant, nu ca un punct de liniste, separat de restul ciclonului, ci ca Sinele care se armonizeaza, rezoneaza cu ciclonul, imbratiseaza cu toata deschiderea schimbarile survenite, fara a opune rezistenta, castigandu-si astfel linistea si pacea.

Pentru implinirea Sinelui si experimentarea Sinelui rezonant se pot utiliza in practica mai multe metode: armonizarea constienta cu toate influentele exterioare, practicarea unei tehnici de meditatie, sau, pur si simplu, exercitiul propus de Ken Wilber si redat de Ion Manzat (2002), prin care se constientizeaza non-identificarea Sinelui rand pe rand cu trupul, dorintele, emotiile si gandurile subiectului.
Exista, de asemenea si alte modalitati practice de experimentare a Sinelui rezonant prin tehnici orientale: Tai-Chi-Chuan, Aikido (cunoscuta ca si "calea armoniei"), Yoga (sau unirea cu absolutul) etc. O modalitate pe care o propunem ca experiment, cu certe posibilitati de inregistrare a unor date fiziologice, este utilizarea bio-feedback-ului in exersarea atingerii Sinelui rezonant. 

Incheiem aceasta modesta abordare cu cateva cuvinte dintr-o lucrare de antropologie: "Ne aflam in situatia in care nu ne putem desprinde de corporalitate, dar nici nu ne putem identifica cu corpul nostru. Autointelegerea omului cuprinde posibilitatile umane si nu propria fiinta. Ori de unde ai privi, vezi negresit in om instinctul de iesire din sine. Iesire din sine si din destinul sau" (C. Guja, 2000). …si de experimentare a Sinelui rezonant, am putea adauga. 

Bibliografie:
1. Bergson, Henri, Eseu despre datele imediate ale constiintei, Ed. Antet, Bucuresti, 1999
2. Bogdan, Radu. Temeiuri ale cognitiei, Ed. Bic All, Bucuresti, 1998
3. Botez, Angela; Popescu, Bogdan, Filosofia constiintei si stiintele cognitive, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 2002
4. Doron, Roland; Parot Francoise, Dictionar de psihologie, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1999
5. Guja, Cornelia, Aura corpului uman - introducere in antropologia individului, Ed. Polirom, Iasi, 2000
6. Jung, Carl Gustav, Psihologie si alchimie, in Opere complete, vol 12, Ed. Teora, Bucuresti, 1998
7. Maslow, Abraham, Theory Z, Journal of Transpersonal Psychology (Fall), American Transpersonal Association, Palo Alto, California,1969
8. Manzat, Ion (coord.), Psihologia sinelui - un pelerinaj spre centrul fiintei, Ed. Eminescu, Bucuresti, 2000
9. Manzat, Ion, Psihologie transpersonala, Ed. Cantes, Iasi, 2002
10. Schiopu, Ursula (coord.), Dictionar de psihologie, Ed. Babel, Bucuresti, 1997
11. Sillamy, Norbert, Dictionar de psihologie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996
12. Sofronie, Corneliu; Parvanescu, Roxana, Psihologia ordinii - cunoasterea omului prin forme, Ed. Fiat Lux, Bucuresti, 2002

PRECIZARE:
Materialele prezentate în acest buletin pot fi reproduse numai cu acordul scris al ARPT.

*******************

"Asociația Română de Psihologie Transpersonală"

Președinte:
Prof. univ. dr. Ion Mânzat I E-mail

Director executiv:
Psiholog Ovidiu Brazdău I E-mail
Adresa pentru corespondență:
OP. 42, CP. 12, București

Redactia ARPT I E-mail
 
Web: http://www.arpt.ro

Cod fiscal nr. 14098147
Cont nr. 2511.1-1900.1/ROL, BCR, Sucursala Doamnei, București